Faceți căutări pe acest blog

sâmbătă, 2 septembrie 2017

Despre incredere si abandonare

Am fost cu cainii la veterinar si am avut o revelatie:))
Cainele batran e luat de pe strada anul trecut, e de rasa, a fost abandonat/pierdut, a avut o viata grea pe strada, l-am luat cu o multime de boli, dupa tratamente a ramas doar surd. E linistit, vesel, destept, cainele ideal. Cu frica de abandon, cand il urc in masina incepe sa latre si sa se agite incredibil.
Cainele pui, cumparat cand avea cam o luna, a dormit cu noi, langa pat, in prima perioada am dormit cu mana pe el. Cuminte, destept, vesel, iubaret cum sunt cainii mici si...curajos, neinfricat.
Mergem la veterinar. Le face niste injectii dureroase tare.
Cainele mare incearca sa fuga afara, sa scape, sa se apere. Il doare, ii este frica asa ca vrea sa se apere si sa fuga. E un caine care a avut stapan si a fost abandonat, sau pierdut. Are incredere in mine pana la un punct, se bazeaza pe el, vrea sa fuga dar nu la mine, vrea sa se apere el, nu sa-l apar eu.
Cainele mic tipa dupa ajutor si incearca sa fuga la mine. Are incredere in mine, ca il salvez, ca il iubesc, ca il apar, se bazeaza pe mine. Vrea sa fuga, la mine, vrea sa-l apar eu (nici nu-i trece prin cap sa o faca el).
pinterest


duminică, 23 aprilie 2017

Conectarea cu copilul adoptat

Am descoperit Amazonul:)) si cartile care-ti vin intr-o secunda pe telefon. Cand Ilinca a venit acasa, si mai ales cand o asteptam, a fost perioada cand am citit o multime de carti de parenting, mi-as fi dorit sa gasesc cat mai multe despre adoptie. Am cumparat cartea The connected child: bring hope and healing to your adoptive , are multe exagerari, dar multe mi se par foarte utile parintilor adoptivi. Voi incerca sa notez pe masura ce citesc ideile principale. Nu sunt cosmetizate, nici macar structurate, sper sa fie totusi folositoare.

pinterest

"As vrea sa-ti imaginezi  o scena: ai nascut si crescut cu iubire copilul tau biologic, sanatos, in familia voastra pana la patru ani. Apoi cineva il rapeste si nu mai stii nimic de el timp de trei ani lungi.
De-a lungul celor trei ani, baietelul tau a fost infometat si abuzat. Cand in final se intoarce la sapte ani  acasa, el este mai mult un animal salbatic si speriat decat baietelul curios si vesel pe care-l cunosteai. Recunoscatoare sa-l ai inapoi si sensibila la suferinta lui, te focalizezi sa faci orice va fi nevoie pentru a se vindeca de traume.
NU il vei duce intr-un parc de distractii in primele zile si Nu il vei lasa la scoala/gradinita saptamana urmatoare. Stii ca-i vor trebui saptamani si luni de ingrijire, incercari de a-i oferi dragoste, siguranta, directie, incredere pentru a se vindeca de experienta care l-a ranit."
Mie mi s-a parut extrem de bine ales exemplul, poate asa vom invata sa ne protejam copilul in prima perioada si tare as vrea sa nu fi facut eu asemenea greseli, sa n_o fi expus ducand_o in locuri aglomerate, desi cumva simteam ca nu e in regula sa duc copilul intr-un loc de joaca...
Realitate versus asteptati:
- lasa deoparte asteptarile despre cum trebuie sa se poarte copilul tau la varsta pe care o are. Ei se vindeca de rani invizibile pentru ochi; nu numai ca trebuie sa recupereze luni sau ani lipsa in dezvoltare, dar trebuie sa dezvete strategiile nesanatoase cu care s-au obisnuit pana sa vina in familia voastra(mintind, manipuland, avand un comportament aseriv).
-copiii care provin din locuri dure, nu-si depasesc trecutul in sase saptamani, uneori nici in luni, ci in ani, asa ca poate fi dificil, obisnuiti-va cu ideea.
- mare grija la time-out-uri - NU in alta camera, nu izolat, deconectat de familie, ceea ce doar ii confirma ca nu se poate baza decat pe sine, ca e singur impotriva lumii. Daca vrei sa-ti disciplinezi copilul adoptat e mai bine sa-l aduci aproape de tine in loc sa-l indepartezi.
- are  tendinta sa se abandoneze in bratele celui care are grija de el
- are o rezistenta foarte mare la durere, chair pare sa nu o simta, dar plange ingrozitor daca doar l-a atins un copil, sau l-a imbrancit usor
- daca e bebelus, incearca sa nu folosesti carutul prea mult, cand e in brate la tine iti simte vibratiile pieptului si ale vocii, iti simte caldura corpului, mirosul
-Nu discutii lungi (copiii neatasati sunt din punct de vedere neurologic nepregatiti pentru multe cuvinte). Nul-l cicali, nu-i tine prelegeri, propozitii scurte, clare, repetate. Vorbeste simplu si repeta.
Fa-i lumea predictibila
- cele mai dificile comportamente sunt cele in grup, in momente nestructurate (in parcuri, vizite, zile de nastere, vizite, schimbari bruste de planuti)-Cum il faci sa se simta in siguranta si sa isi adapteze comportamentul? - facandu-i lumea PREDICTIBILA - mereu ii spui ce urmeaza sa se intample in momentele urmatoare: descrie-i in amanunt ceea ce urmeaza sa se intample (de ex. mergem la doctor, in zece minute ajungem la cabinetul doctorului, cand ajungem acolo - uite, acolo este cabinetul, vom intra si vom astepta sa ne cheme.
-ofera-i sansa sa detina el controlul, oferindu-i posibilitatea de a alege "vrei sa-mi dai mana sau mergi alaturi de mine?", "vrei sa stai pe scaun langa mine sau sa te uiti la acvariul cu pesti?"
- fa-i un orar scris, sau cu pictograme (este ceva foarte folositor pentru orice copil:)
- nu incerca sa te strecori atunci cand il lasi la gradinita sau cand pleci la serviciu, explica-i unde pleci, cand te intorci, ce va face el in timpul acesta. Nu se poate simti in siguranta cand va descoperi ca in orice moment poti sa dispari si el sa ramana singur
-vorbeste simplu si repeta
- fii un lider, copilul trebuie sa se poata baza pe tine, nu-l lasa pe el sa ia deciziile (in loc de: vrei sa faci baie? spune: in cinci minute vom face baie)
- nu-l supra stimula! Ai mare grija la: mirosuri, culori violente, sunete prea stridente/puternice. Nu magazinul intreg de jucarii, camera proprie cat mai simplista.
-la inceput fii atent atunci cand il atingi in mod neasteptat ! (sa vada mana care se indreapta spre el, si sa se indrepte spre el cu blandete si in reluare:)