Faceți căutări pe acest blog

duminică, 15 noiembrie 2015

Mai multe mamici

Azi
 Ilinca: - Mami, Dumnezeu nu poate sa faca mai multe mamici?
- La ce iti trebuie mai multe mamici?
- Ca sa nu mai fie copii saraci, sa aiba toti cate o mamica.
- Dumnezeu a facut pentru fiecare copil fara mamica o mamica fara copii, dar...fie ca nu stie ca poate fi mama, fie ii este frica, fie o descurajeaza ceilalti...

8 comentarii:

  1. wow!!!! cat de inteleapta poate fi la varsta ei!!!!
    ma gandesc...de unde s-a gandit ea...la asa ceva inca de-acum? oare datorita celor din subconstientul ei?
    draga mea, tot urmaresc la tv, in cadrul diverselor emisiuni de divertisment , cazurile in care copiii isi regasesc parintii naturali dupa 20 de ani si ma emotioneaza de fiecare data.
    sunt cazuri si cazuri - dar in majoritatea dintre ele, copiii au ajuns super bine, dar cu toate acestea resimt n gol in sufletelul lor, pe care doar cei naturali il pot umple. cat de buna trebuie sa fii sa accepti asta si sa fii pregatita pentru aceasta mare intalnire?
    oare, ma intreb? intre tine si naturala exista o legatura nevazuta de suflet?

    cu mare drag si mare admiratie te citesc de fiecare data!!! eu am dorit sa adopt, dar DD a decis sa-mi trimita un bebe. acum sunt insarcinata in 4 luni...dupa 6 ani de asteptat si...tremur la fiecare durere, de frica sa nu-l pierd pe bebe. inca nu am aflat ce este, dar daca va fi fata, primul nume va fi Ilinca. Mi se pare cel mai frumos nume de pe pamant.

    Tot binele din lume ti-l doresc tie si familiei tale minunate!!!!!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Se gandeste pentru ca e imrpesionata de copiii cersetori si e posibil sa fie si din subconstient pentru ca asociaza saracia cu lipsa mamei.
      Emisiunile de divertisment trebuie tratate ca atare, multe contin scenarii :) bine scrise si punctate pentru a smulge lacrimi.
      Eu zic ca n-are legatura cu bunatatea ci cu normalitatea, sa iti stii, regasesti radacinile, e normal sa vrei sa stii de unde vii. Cand va veni vremea si daca Ilinca si doamna vor dori, vor face cum cred ele ca e mai bine, eu sper sa am intelepciunea sa fiu acolo exact asa cum are nevoie copilul meu:)
      Nu simt nicio legatura speciala cu doamna care a nascut-o :), aprind o lumanare si pentru rudele de sange ale Ilincai, dar cam aici se opreste legatura mea cu ea.
      Felicitari pentru bebe! sa fie sanatos, nastere si crestere usoara. Acum a fost momentul lui sa vina:). Oricand poti sa si adopti, am vazut ca s-au schimbat mult mentalitatile si la noi si sunt din ce in ce mai multe familii cu copii si biologici si adoptati, chiar saptamana trecuta am vb cu o mamica care sper sa scrie povestea ei aici pe blog intr-o zi (din poze nu mi-am dat seama care e copilul biologic si care cel adoptat)
      Si mie imi place mult Ilinca, eu am scris o lista de nume frumoase, avantajul de a avea un copil mai marisor a fost ca am vazut si ce nume din lista i se potriveste:), asa ca a ramas Ilinca.
      Sa dea Domnul tuturor:*

      Ștergere
  2. Anca, ai putea sa scrii despre modul in care putem depăși frica de a adopta un copil rău, care sa ne dezamăgească mai târziu, indiferent de efortul parinților de a-l creste bine, frumos?
    Prin copil rău înțeleg copil cu moștenire genetica îndoielnica, imposibil de corectat prin educație.. Cred ca exista si tipul acesta de copil, din păcate.. Cum ne facem curaj de a adopta, si daca te-ai confruntat cu aceasta frica, cum ai depășit momentul? Mulțumesc! Ana.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nu cred in mostenire genetica rea...da pot avea unele inclinatii, poate avea un caracter infect (cum poate avea orice copil nascut de noi). Sunt diferente asa de mari intre frati, in cadrul aceleiasi familii. De multe ori spunem despre X sau Y ca parca nu e din familia cutare. Ideea e, cand ai o familie, spre diferenta de prieteni pe care ii iubesti si placi ca poti sa-i iubesti mai mult decat orice pe lume, dar nu trebuie neaparat sa-i placi. Daca un copil are un caracter urat o sa-l iubesti ca si pe unul cu un caracter deosebit, poate n-o sa-l placi prea tare:), poate de asta ai nevoie ca sa experimentezi iubirea fara limite :), poate va fi trimis sa-ti testeze, intinda limitele, sa te invete ce e iubrea fara asteptari... Eu ma tem cu sinceritate iti spun...ca nu voi face fata financiar. Asa de mult mi-as dori ca Ilinca sa aiba o surioara sau un fratior, dar daca la ea ma gandeam ca oricum ne vom descurca, ideea de a avea doi copii ma panicheaza efectiv ca nu ne vom descurca financiar. Revenind la frica ta... Dumnezeu iti da exact ce vrei si mereu mai mult, pur si simplu iti vor fi explodate asteptarile. Fa pasul si depune o cerere, mergi la cursuri...vei intalni oameni ca si tine fiecare cu frica lui:), pana vine copilul ai timp sa stii daca poti sa-ti invingi temerile sau nu. Acum o adoptie dureaza 2-3 ani, ai timp sa afli daca iubirea care-ti prisoseste sau frica care te tine in loc e mai puternica:). Fiecare copil are locul lui si scopul lui in lume :) si Dumnezeu nu face greseli:* Imbratisari si curaj:)

      Ștergere
    2. Sunt multi care se tem sa adopte copii si intradevar exista povesti despre adoptii esuate, etc. Sunt atati de mult factori, iar riscul sa aleaga un drum gresit in viata este, cred eu, la fel de mare ca si in cazul copilului biologic.

      In cazul copiilor adoptati, de cele mai multe ori, nu mostenirea genetica este cea care isi pune amprenta asupra caracterului lui, ci traumele prin care a trecut. Privarea de afectiune in copilaria timpurie poate avea consecinte devastatoare, irecuperabile (cum ar fi tulburarea reactiva de atasament). Dar odata cu introducerea sistemului cu asistenti maternali aceste cazuri au devenit mult mai rare, copilul avand o persoana de care sa se ataseze.
      De asemenea trauma abandonului nu este nici ea de neglijat, un copil adoptat vine cu un trecut pe care noi trebuie sa il acceptam si sa il ajutam sa il accepte si sa il ajutam (inclusiv ajutor specializat daca este cazul) sa vindece anumite rani din trecut.
      In alta ordine de idei, din punctul meu de vedere, in momentul in care faci pasul spre adoptie nu trebuie sa ai indoieli, parerea mea este ca ar trebui tratata intai frica si ulterior facut pasul. Evident ca poti obtine atestatul si poti decide cand va veni vremea. Sunt vreo 2,3 ani in care ai tot timpul sa te gandesti, iti recomand sa citesti niste carti despre copiii adoptati, despre trauma abandonului si atunci cred ca vei intelege mult mai bine care vor fi provocarile pe care le-ai putea avea si daca poti sa ti le asumi.

      Ștergere
  3. Daca ar exista mostenire genetica indoielnica, imposibil de corectat prin educatie, asta ar insemna ca ar exista oameni pe Pamant care nu ar avea nicio sansa de a fi oameni buni pentru ca ei ar fi condamnati din prima, de cand s-au nascut, de a nu se putea indrepta - orice ar face.
    Ori acest lucru nu poate fi adevarat, Dumnezeu nu e nedrept.
    Exista sfinti ortodocsi ai caror parinti au fost oameni imorali sau cruzi (ex: Sf. Drosida, fiica imparatului Traian)
    Cu totii avem tare ereditare mostenite la parinti, bunici, strabunici, dar de noi depinde sa le stapanim. Toate actiunile noastre, orice facem, scriu in codul genetic, la nivel celular, si-l modifica.

    RăspundețiȘtergere
  4. Oricum despre mostenirea genetica se vorbeste mult, se stiu foarte putine:). Cum puncteaza Maria nici unul dintre noi nu stie ce mostenire genetica are, chiar si cei cu sange albastru au probleme:). Ce stim fiecare despre genele proprii? Si educatia are limite farte mari:) - poate sa te invete sa mananci frumos, sa vorbesti frumos, sa-ti maschezi invidai:)) dar nu te pot scapa de invidie de ex... Viktor Frankl, un psihiatru exceptional, evreu care a stat in lagare povestea despre un tortionar, o bruta, un diavol uman care a schingiut mii de oameni, atroce care...a fost luat prizonier si dus intr-un lagar in Rusia. Colegii din lagarul din Rusia al acestui diavol, il descriau ca pe un sfant... Acelasi om...Repet: Dumnezeu nu face greseli:), fiecare avem sansa noastra la mantuire, fiecare drumul nostru, locul nostru, scopul nostru:*

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc pentru raspuns, Anca! Si sarbatori fericite! Ana.

      Ștergere