Faceți căutări pe acest blog

miercuri, 8 aprilie 2015

Ziua Ilincutei

Azi e ziua copilului meu - face 5 ani, imi par multi si totusi imi dau seama cat e de mica ca abia trece de clanta usii:), dar si cat a crescut de anul trecut, de 1.5 ani de cand este acasa.
M-a sunat o colega care are copilul la aceeasi gradinita sa-mi spuna ca fiica mea se urcase in picioare pe un scaun si le spunea copiilor sa-i cante "La multi ani" ca e ziua ei.
Printre altele, astazi dupa ce s-a imbracat cu rochita noua de ziua ei si a iesit pe usa m-am gandit ca doamna care a nascut-o probabil se gandeste la copilul pe care l-a lasat in maternitate, probabil este trista. As vrea sa-i multumesc ca a purtat-o 9 luni in burta, ca acum 5 ani a nascut-o natural desi avea 4kg, sa-i spun ca este bine, este fericita, se simte in siguranta, infloreste, este vesela si buna si cuminte si ca atunci cand face o prostie sau jigneste pe cineva ii pare rau incat uneori incepe sa planga, ca spune adevarul chiar si atunci cand stie ca urmeaza o pedeapsa.
Ca astazi la 5 ani este frumoasa si desteapta si intelegatoare si talentata :), ca este timida si se emotioneaza usor la bun si frumos, dar in acelasi timp nu-i mananca cainii din traista.
Ca imi spune mereu sa dam haine si jucarii copiilor saraci si cand o intreaba cineva ce inseamna copil sarac, absolut de fiecare data spune - copiii care n-au mamici, desi nu i-a spus nimeni asta, asa intelege ea saracia=lipsa mamei.
As vrea sa asigur parintii care merg pe drumul adoptiei, cel putin pe cei care opteaza pentru un copil mai marisor (Ilinca avea 3.8 ani cand a venit acasa) ca acesti copii recupereaza tot din urma, ca sunt buni si frumosi ca oricare alt copil, ca dupa 1 an devin ai vostri si nici nu va amintiti ca nu i-ati nascut voi, ca dupa 1 an jumatate nu-si amintesc nici numele dinainte (asta daca le schimbati numele), pentru ca ei au renascut din momentul in care au ajuns acasa la voi..din perioada de dinainte pastreaza franturi de imagini, momente. Va asigur ca uneori o sa faceti mai mult decat un parinte biologic si o sa fiti mai atenti la nevoile afective si de siguranta, nu o sa luati nimic for granted, ca o sa dati si o sa dati si cand o sa simtiti ca nu mai aveti nimic de dat tot o sa dati si ca intr-o zi, cand va va lua de mana si se va sprijini pe dumneavoastra, deschis, o sa vi se umple ochii de lacrimi de iubire si fericire si copilul care pana acum 2-3 luni va era strain acum va curge prin vene si veti sti ca sunteti o familie.
Ilinca - duminica



14 comentarii:

  1. Draga de ea si de tine! Ce frumos ai scris, mi s-au umplut ochii si sufletul... Sa fie sanatoasa si voioasa!

    Ziua mea e pe 7, Ilinca pe 8 si Filip al meu pe 9 aprilie!:)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. La multi ani Claudia,la multi ani Ilinca, la multi ani Filip! Ce oameni frumosi:*

      Ștergere
  2. LA MULTI ANI!!!!!!!!!! Sa-ti aduca multe bucurii!!! :) cu drag, Ioana

    RăspundețiȘtergere
  3. As putea spune ca mi-era dor de o postare aici. Ma bucura orice veste despre draguta de Ilincuta si orice poza cu ea si Shubi. Va pup si va doresc tot binele din lume! La multi ani!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. :* multumesc, ieri a fost si ziua lui Shuba:)) - Ilinca m-a intrebat cand e ziua lui si cum nu stiam a hotarat ca e tot ieri si se sarbatoresc impreuna:)

      Ștergere
  4. Minunat! Asa ca voi doua......dragele mele dragi!:-*

    RăspundețiȘtergere
  5. Asa frumos ai scris, mi-au dat lacrimile. :*
    La multi ani si lui Shubita :))

    RăspundețiȘtergere
  6. Mi-era tare dor sa mai citesc o postare de a ta! Ilincuta e absolut minunata, creste frumos, se vede ca este fericita! Sa va dea Bunul Dumnezeu numai bucurii si momente frumoase!

    RăspundețiȘtergere
  7. Sunt o viitoare bunica a unei fetite adoptate, copiii mei sunt in stadiul de incredintare judecatoreasca pentru cele 3 luni. Este o fetita de doi ani si trei luni. Asteptarea a fost lunga si dureroasa, sunt la al 3-lea atestat si sper din tot sufletul sa fie bine. Am niste temeri neimpartasite copiilor mei, nu stiu poate si datorita celor care-ti spun doar de experientele negative cu copii adoptati.
    Citesc blogul dvs. si parca devin mai optimista.
    Aveti un copil frumos, sa va bucurati de el, sa scrieti in continuare incurajari pentru cei care vor sa adopte
    caci au mare nevoie de ele.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Felicitari! pentru nepotica:). Frici cred ca avem fiecare fie ca nastem fie ca adoptam, inainte oamenii aveau copii la 20-21-22 ani:) erau asa de tineri, luau lucrurile asa cum veneau, nu aveau timp sa analizeze. Sa va spun ce mi s a intamplat dupa ce am adoptat: am intalnit nenumarati oameni in jur de 50 ani care mi-au zis ca nu au avut curajul sa o faca... Mi s-a parut trist:) ca nu au avut ocazia sa fie parinti:). Copiii (toti) vin si cu bune si cu rele, noi parintii la fel. E drept ca la un copil adoptat eforturile sunt un pic mai mari, cel putin in primele luni - de acomodare, de acceptare, de creare a unui mediu securizant, protectiv, iubitor, dar finalitatea este aceeasi. Dupa o perioada grea de 1-3 luni lucrurile vor intra intr-o rutina ca in orice familie:*

      Ștergere