Faceți căutări pe acest blog

luni, 21 aprilie 2014

Copiii adoptati

Am cel mai bun si mai frumos copil din lume. Toti care o vad sunt socati de faptul ca este adoptata (intr-o mica masura si pentru ca seamana fizic cu mine). Nu stiu care este prejudecata principala si de ce ii socheaza, cred ca se asteapta ca acesti copii sa fie un fel de copii de mana a doua... altfel nu le inteleg socul. Este o domnisoara desteapta si frumoasa si vesela si...ce ma bucura cel mai tare pe mine e faptul ca este empatica. Daca ii e rau cuiva sau e trist, sau este sarac vrea ea sa-i dea un pupic, sau sa-i faca maimai sau sa-i duca o jucarie sau sa-i faca o surpriza. Este un copil intelegator si minunat si plin de rabdare! - se poate juca singura chiar si doua-trei ore (deseneaza, face puzzle, lipeste si decupeaza...), sta linistita la Biserica  si o ora jumatate fara sa o trag de maneca sau sa-i fac observatii, poate intelege ca eu  ma uit la un film, sau lucrez, sau stau de vorba cu cineva, nu se baga in seama cand sunt alti adulti, nu se da cu "curu de pamant" cand nu are acces sau nu obtine ceva.
google

Ii multumesc zilnic Domnului pentru ea si...e atat de frumoasa si desteapta si...e o ambasadoare perfecta pentru cei care inca se indoiau daca sa adopte dar inca ma deranjeaza uimirea si laudele...oare suntem atat de superficiali incat sa punem etichete unor niste copii orfani?
 Sunt niste copii destepti si frumosi si buni si iubitori ca toti copiii doar ca si-au intalnit parintii putin mai tarziu pe calea adoptiei si au suferit putin mai mult...

6 comentarii:

  1. Felicitări pt. ceea ce-aţi făcut. Este de admirat.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. N-am facut nimic deosebit. Am fost mama, am fost acolo cand a avut nevoie si sper eu cum a avut nevoie. Dar cred ca cel mai important este sa fii prezent...

      Ștergere
  2. Da, cam asa este, cum ai zis tu; multor oameni le este teama si au unele prejudecati.
    Fiecare om are limitele proprii de intelegere si de perceptie asupra lucrurilor si atunci tu cauta sa nu lasi sa te afecteze uimirea lor. Sigur nu sunt rau intentionati, cred ca ei vor sa te incurajeze si sa se bucure pentru tine.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nu sunt afectata. Iar limitele le inteleg cel mai bine...si eu am si inca muuulte. Nu inteleg socul:), e ca si cum ar trebui sa fie albastra si e alba...

      Ștergere
  3. Salve, Anca. As vrea sa povestim in privat, am si eu un sufletel ca si tine. Cum sa te contactez? Multumesc

    RăspundețiȘtergere